Distractia… (part oan)
June 5, 2009Am avut niste bani, chestie complet necaracteristica, am luat hotararea ca din banii aia imi iau masina, cum in Romanica prost e ala care da, si cum ai mei parinti plecau spre Germania in concediu, le-am dat banii si misiunea “ba, vreau audi, d-ala butoias, 80….” .
Toate astea nu s-au intamplat inainte sa ma informez ca un bun cetatean ce si cum sa fac sa platesc cat mai putine taxe, adica, am luat la laba internetu`, cu forumuri cu tot, n-am aflat nimic, in afara de faptu` ca trebuie sa intreb la “RAR” intai, si m-am intrebat la “RAR”: “Ce trebuie sa contina o masina mai veche de 15 ani ca sa fie acceptata ca euro2?”, raspunsu` a fost simplu si promt , de la directoru` RAR Brasov, “Nu mare lucru, trebuie sa-i scrie in “Brief” ca e euro2”, cu informatia la bord oamenii or plecat in tarile straine….ajunsi acolo au bantuit vreo 2 zile si au cumparat un bmw, verde, combi….si ursulet…e “exact-identic cu un Audi” d-ala vechi…de pe vremea cand Audi nu era masina lu` Banel si a aluia care grohaie manele la maxim. Au luat masina, prietenii si au bantuit vreo 5000 de km in jafu` ala de 1000 de ani prin Europa fara nicio problema, au ajuns acasa m-am “bucurat tot”(ma simt atat de aiurea ascultand “On an island” la maxim), masina este ok, foarte functionala, foarte vioaie, are vreo 120 de cai putere, avea mai mult cand era noua, oricum e destula pentru aia 3 km, in linie dreapta, de acasa la munca.
Ei bine de aici a inceput distractia care a tinut timp de 6 luni…
In Germania a fost dusa in service, s-a verificat sa fie “euro2” (e catalizatoru`, se vede, scrie in acte), taica-miu, patit cu mioriticii a luat certificate, teste omologate, cacaturi, masina a costat putin tare, foarte, incredibil de putin, bani care, din punctu` meu de vedere au fost piesele de schimb primite, practic am cumparat un brat de componente si masina a fost bonus(casetofonu`, nou, valoreaza cat 1/4 din valoarea masinii).
Am ajuns aici…m-am plimbat cu ea, mi-a lacrimat ochiu` bun, de cat de bine se conducea, se simtea, chiar daca urasc BMW-urile…si le voi uri pana o sa mor, masina era minunata, mici hibe, ici-colo, ca nu era noua, dar ok, am dus-o-n service, am zugravit-o pe unde trebuia zugravita….am alintat-o, am gudurat-o, i-am pus piesele primite, si m-am incolonat sa ma duc sa-i “fac rar-u`”. m-am programat…programare delicata de 3 saptamani, ca sa fiu sigur ca nu-mi strica nimeni bucuria am gasit “pile”.
Ajuns acolo m-am aliniat, fatuca de era de-a casei, pila, a inceput sa dea din coate “sa intri la ala bun”, am stat vreo 4-5 ore, am intrat, s-a inchis usa in spatele meu, da fratilor, daca usa se inchide marsavii se intampla…, si tot m-am lovit de cacaturi de genu` “zici ca e euro2? nici vorba, scoate prea mult oxigen…” asta fara sa-mi puna sonda in esapament, eu, neintreg la cap, “normal domne, merge cu trifoi” s-a uitat stramb la mine, eu i-am zambit ca un autist, oricum nu eu eram in masina, nu eu o plimbam prin testere, ingineru` era la volan(deh, pile), eu spectator, la povesti cu mecanicu` salahor, care completa o hartie, se ajunge la testat frana de mana, ala trage frana, rotile intepenesc, cauciucuri noi, de iarna, aderenta buna, masina mai ca a sarit din rampa, “domne, nu e bine, nu asa trebuie sa tina frana de mana!”, eu, biet grafician…”asa o fi domne….”, normal, trece toate testele, dupa 3 zile ma duc sa-mi iau cartea de identitate, certificatu` de autentificare al talonului primit in Germania, fiind doar un grafician, webdizainar, sau ce sunt eu, neexistand un camp anume pentru incadrarea in normele de poluare am considerat ca certificatu` ala care autentifica un alt “certificat” care specifica clar ce si cum e cu masina e suficient pentru a fi incadrat in normele de poluare la care ma asteptam, in care ma si incadram(doar mergea cu trifoi).
Ei bine NU…nu m-am incadrat in nimic, putea fi un perpetuum-mobile in loc de motor, 0 emanatii nocive, 0 orice vreti voi, daca masina e facut atunci adica in `91, s-a incadrat conform tabelului…respectiv euro0, adica chiar daca un stat al Uniunii Europene o recunoaste ca fiind mai putin poluanta, daca n-a avut din fabricatie, mori in bezna.
De aici a inceput distractia…
Ne-am dus la directoru` ala pe care-l intrebasem inainte s-o cumparam “frate, n-ai zis ca e suficient sa scrie in “brief?” “ba da…dar nu eu fac regulile” “bine domne, dar ce acte ne trebuie…?” “pai…chitanta de la service-ul unde s-a instalat…trebuie sa o aiba aia la arhiva”, m-am uitat la el ca autistu` “domne, chitanta inseamna practic un bon fiscal, nu a fost o firma sa-i dea o chitanta fiscala, e un bon nenorocit…scos dintr-o casa de marcat, asta inseamna imprimare termala, adica, in 2-3 luni dupa imprimare, asta are catalizatoru` instalat de un an jumate, hartia e alba, oricata grija ai avea de ea” “nu ma pricep domne, de aia e nevoie” si m-am apucat sa sagetez prieteni de familie din Germania….dupa chitante, la fisc, chiar a gasit si service-u` unde s-a facut instalarea, ne-a sunat bietu` om, ne-a facut ditai cultura de pule-n cap…”m-au facut nebun, tampit…nu se poate se fie asta”, ne-am dus inapoi la nenea ala, de data cu logica…”draga domnule, ati emis un certificat de autenticitate pentru hartia asta?” “da” “scrie pe ea seria <<serie>>” “da” “e autentica hartia primita la inmatricularea din Germania?” “da” “atunci de ce partea aia unde scrie “euro2” nu e?” “pai acolo poate scrie oricine orice!!!” “e un act oficial, scris intr-un stat al UE, cum poate fi autentic doar pe alocuri” “nu stiu” “domne, va dau in judecata” “n-aveti decat…noi nu existam in Brasov” “poftim?!?!!??!”…si da, RAR Brasov nu exista… ca persoana juridica… vrei sa-i futi in gura, va trebui sa te duci sa te iei la tavaleala cu aia din Bucuresti…, cred.
Ne-am alintat cu astia din Brasov vreo 4-5 luni…intre timp s-a schimbat ordonanta, s-au aliniat altfel planetele….. viata mea si a lui taica-miu s-a scurtat cu 10 ani de caciula, pan` la urma ne-am dus la aia de la Bucuresti, chiar ajunsese sa fie o chestie de principiu, eu deja ma aliniam sa fac rost de bani sa platesc taxa a` mare, ajuns `al batran la Bucuresti, ajuns la director sau ce era ala, ala s-a uitat la el si a zis “domne, aia de la brasov sunt niste tampiti, aveti nevoie de un certificat de omologare emis de service-ul unde a fost montat catalizatoru`, in general astea se centralizeaza, le gasiti la fisc”, explozie de bucurie in sufletu` meu, sunat prieten in Germania, trimis iar la fisc, service, marte, jupiter…, omu`, ca tot prietenu` s-o dus…a intrebat, iar lumea tragea din umeri… “domne esti nebun, daca ai montat un catalizator pe-o masina veche, intr-un service autorizat, seria sasiului, motorului, seria catalizatorului intra intr-o baza de date, nu mai e nevoie de niciun act, v-am scris in talon cand ati inscris-o, un act mai oficial decat ala nu exista”.
Intre timp m-am gandit ca as putea monta un catalizator in Romania, oriunde, intr-un service omologat, doar sa ma bage cineva in seama, ei bine, stimati telespectatori, posesori de masini rapciugoase, nu exista, ecologisti saraci, nu va puteti pune catalizatoare, filtre, avioane turbate, chiar daca-s acolo, chiar daca noxele se califica, ele nu exista, pentru ca nu sunt montate de un service autorizat, service care nu exista… (exista de la Oradea incolo)
Riscand sa pierd si varianta scumpa a taxei, dar ieftina in comparatie cu varianta Bocciana, am inscris harbu`, si uite asa, iubitii mei, o masina de 500 de euro + piese in valoare de 600 de euro(cado`), a ajuns sa valoreze 2500 de euro. (o sa pun si poze)

