Ce pula mea?

7:39 am

In imaginile urmatoare tanti Idaho va executa o serie de pule cu grad de dificultate ridicat, ii uram succes.

Atunci când Maestrul Z3Ro, a avut amabilitatea de a mă invita să arunc cu rahat p-aciulea, m-am gândit că nu am şanse să mă ridic la acest înalt nivel de pulăreală. Însă ieri, în timpul pe care îl dedic ridicării economiei romaneşti pe aripile vântului, mi-am dat seama că sunt o victimă si trebuie să-mi permit să plâng pe umărul cuiva. Recunosc, cu ruşine in glas. Mi-e dor de pulărit. Regret frumoasele zile când eram cu pula-n gura 24/7.
Trebuie să vă povestesc drama vieţii mele! Mă simt ca un bolnav de Tourrette, într-o manastire de carmelite. Fiind singura muiere dintr-un birou cu 5,6,7… fro 10 bărbaţi, oricine s-ar aştepta să ma plâng cât de porci sunt, în schimb eu mă plâng ca sunt… ăăă…la dreacu, ă banci ov pusiz, asta sunt!!
Să mă explicitez, ei nu spun “pulă”, spun “pui”, în loc de banalul “Dă-o-n pula mea” aud un firav “Dă-o-ncolo”, iar de “muie”, “pizdă”, “sloboz” nici nu cred că au auzit!
În biroul ăla cantitatea de estrogen este mai mare sau egală cu cea a halei principale de la Unitatea Muncitoreasca APACA. Aşa încat vă daţi seama, că dacă mai trântesc o “pâzda mă-sii”, o “vaca cu cabina” (nu ştiau de unde vine vorba!), sau, Doamne Fereşte o “pla me” belesc nişte ochi de căprioare in faţa tirului şi rămân blocaţi 5 secunde până procesează.
Prin urmare, am ajuns să vorbesc ca o doamna, ce pula mea!

Şi acum bag PS-urile

PS: Unde pula mea îs doo poncte, când scrii cu diacritice şi că veni vorba, unde pula mea îi şi semnul întrebării?
PPS: De ce pla me nu are blogu’ ăsta comentarii?
PPPS: Mă fut în ele de diacritice!
PPPPS: Ştiţi de ce noi, fomeile putem spune „mă doare-n pulă”? Pentru că n-avem, recte nu ne doare!

Pentru altii interesati de-mpuleli relaxate sau nu asteptam textele voastre prin mail, daca ne plac sau nu, le-om pune aici, multumim.