Masturbare humanum est!

July 2, 2010 FiCăţel

Deci Guten Tag ar zice Hitler în timp ce ar intra intr-o cafenea de pe Champs-Élysées şi ar surâde şmechereşte pe sub mustaţă.

M-am tot gandit şi m-am consumat şi m-am răzgândit şi m-am dat cu curul de pământ şi m-am gândit iar ca să înţeleg de ce pula mea e laba interzisă de biblie. Pardon, Biblie. Îmi pare sincer rău să-ţi dau veşti proaste, dar trăim în păcat şi focul gheei ne va inghiţi pe toţi. Tot aici apare şi primul caz de discriminare sexuală inversă, adică impotriva bărbatului, degeţica nefiind nici măcar pomenită, d-apăi înterzisă.

Şi după ore şi zile şi ani de futut ochii prin biblioteci şi consultat scrieri vechi* mi-am dat seama că am abordat problema complet greşit. Pentru o înţelegere cât mai exactă a situaţiei trebuie să gândeşti din perspectiva creatorului.

Şi atunci te laşi pe spate, închizi ochii tăi, îi deschizi pe ai lui şi priveşti. Eşti un bătrânel pervers, atoateştiutor, atotputernic şi ai o lume numai a ta pentru care ar trebui sa fii responsabil dar te cam doare in cur de ea şi o ţii mai mult de distracţie.

E normal ca după două molime sau între un cataclism şi o urgie să vrei să te linişteşti. Şi te plimbi prin case, că poţi, printre ţâţe şi cururi, că doar de-aia le-ai creat. Şi cum pluteşti aşa, pe valuri ţâţifere, ultimul lucru pe care ai vrea să-l vezi e un gras păros cu muştar pe piept pleznidu-şi-o la un shemale ce-şi baga singur pula în cur. Sau un moş senil mirosind a cur, pişat, şi spirt sanitar care se gândeşte la nepoată-sa de 15 ani şi-şi freacă bijaberca de perete. Pentru a elimina aceste neajunsuri scoţi laba în afara legii şi îi arunci în iad pe nemernici futu-i în orbite. Apoi te duci s-o vezi pe Angelina la duş. Şi dacă n-are chef de duş o obligi, că poţi, ce pula ta aurită!

*ce de căcat mănânc

PS – Eva e redundantă, Adam putea să şi-o sugă singur după apariţia ei.

Capete goale

October 22, 2009 FiCăţel

Long pee no see, vorba maidanezului. Demult, tare demult, acum câteva luni, şedeam la o masă mică, într-un bar întunecos cu mai multe personaje dintre care merită amintiţi Z3Ro, LeBreanu şi Yokkomanul. Slalomând printre aburi de alcool, fumuri de ţigară şi idei deştepte încercam să găsim soluţii pertinente la problemele lumii ce, nu-i aşa, ne înconjoară pe toţi cu nori de smog şi miros de căcat.

Criza vârstei a doua loveşte în bărbaţi ca obuzele la Verdun în batalioanele de infanterie franţuzeşti. Rezultatul? Dezastruos. Milioane de familii destrămate, mame singure, copii ce cresc fără tată şi taţi fericiţi la pescuit în oareşce deltă, estuar sau orice altă gură de vărsare a vreunui râu singuratic şerpuind printr-o pădure virgină, vegetaţie luxuriantă sau mangrove bântuite de vărani.

De aceea noi, DepressingShitz featuring Lebreanu şi în coproducţie cu cine mai era pe acolo am pus la cale să deschidem o circumcizărie. Un fel de frizerie pe care o vizitezi o singură dată cu treabă, cînd îţi tăiem din moţ, apoi poţi veni doar să ne saluţi şi să mai stăm la un taifas. Aduci tu berea!

Motivaţia e simplă. Ca să depăşeşti o criză trebuie să survină o schimbare dramatică asupra unui lucru la care ţii foarte mult. Şi la ce ţine un bărbat cel mai mult dacă nu la micul mare? Castrarea iese din discuţie. Mi se zgribulesc literele pe foaie când mă gândesc. Brrr! Şi apoi, or ştii ei evreii ceva, dacă adoptă de mici abordarea fără acoperământ.

Nimănui nu-i place atmosfera apăsătoare de spital şi cum la noi sistemul sanitar se bălăceşte în mocirlă precum un vier la pubertatea lui porcească, circumcizăria noastră, prin comparaţie, ar fi un fel de Sânul lui Avraam al puţelor. Deci, practic, Vaginul lui Avraam. Asta pentru că am avea în sala de aşteptare o plasmă de doi metri cu antenă satelit şi toate canalele de sport şi de porn din lume. Pe lângă astea vom pune la dispoziţie un bar “all you can drink” şi vom avea ospătăriţe cu ţâţe mari şi îmbrăcate sumar special antrenate să suporte comentariile misogine din partea clienţilor şi să accepte obiectificarea femeii, în scop caritabil. Pentru a limita comportamentele porceşti exagerate, clienţii vor fi înştiinţaţi în prealabil că domnişoarele au acces în sala de operaţii şi sunt bune prietene cu medicul ce efectuează decăciularea.

De asemenea puţ-stylist-ul va avea calificare obţinută cu greu în ţări străine şi va fi la curent cu cele mai noi tendinţe în materie de prepuţuri. Încă nu ne-am gândit la ce o să-i folosească toate cunoştinţele astea pentru că noi vom executa un singur tip de circumcizie, clasicul de tot, fără “mai lung deasupra”, “mai lung dedesubt” sau mai ales “vâlvoi”.

La ieşirea din convalescenţă pacienţii vor fi externaţi şi poftiţi în sala de accesorii şi suveniruri. Bineînţeles că prepuţurile nu vor fi aruncate, ci urmând modelul naturii, la noi nimic nu se va pierde. O echipă de meşteşugari va transforma rămăşiţele puţifere în obiecte de artizanat, brelocuri, cercei, medalioane pentru noroc. Dacă vom avea foarte mulţi clienţi putem deveni principalul furnizor de materie prima pentru jumările ce se serversc gratuit la Sergiana, sau orice alt restaurant.

Ideea pare bună, eventualii doritori sunt rugaţi să-şi facă prerezervare la adresele de email cunoscute. Sau folosind formularul de contact.

Atât.

PS – AntiChristul transformă vinul în apă?

Preschimbarea la faţă

June 24, 2009 FiCăţel

De fiecare dată când intru în curtea poliţiei mă apucă o stare nasoală, ca atunci când îţi intră în nări un miros pestilenţial de căcat putrezit sau de hoit stat în soare. Mi se face gura pungă şi aş vomita dar ţin prea mult la mâncarea ingurgitată. Nu vreau să fiu aici, dar prostia de a-mi pierde portofelul trebuie plătită cumva. E şapte dimineaţa şi curtea e deja plină de maşini şi de oameni. Ce caută toţi la poliţie, nu pricep. Oricum nu mă interesează, eu am un scop precis. Vreau permis nou de conducere şi acum sunt în recunoaştere. Trebuie să aflu exact ce acte îmi trebuie, ce taxe trebuiesc plătite, şi cât costă toate lăbărelile lor inutile.

Şi intru. Multă lume pestriţă şi aici, stă la cozi şi vociferează. Majoritatea ghişeelor deschid la 8:30. E 7:30 şi mă întreb din nou de ce pula mea s-au adunat ăştia aşa devreme. Pizda mamii lor. Găsesc repede un avizier unde sunt afişate toate informaţiile. Memorez cele câteva hârtii necesare, taxa de 50 de lei noi plătibilă la CEC şi caut din priviri de unde dracului iau formularele necesare. Văd că au implementat sistemul cu bonuri de ordine şi mă bucur. Formulare ioc. Găsesc ghişeul ce-mi trebuie, aici lume multă de asemenea şi alte afişe cu actele necesare. Mare surpriză mare. De vreo lună taxa se măreşte la 68 de lei noi. Păi ce pula lor! Zici că-s făcute din aur permisele alea. Formulare din penis. Mă enervez şi plec. Ştiu că vizavi sunt chioşcuri cu hârtiile necesare, dar totuşi dacă plătesc 70 de lei taxă pot să-mi ofere ei două formulare nenorocite.

Ajung la tanti la chioşc, cer fişa deţinătorului permisului de conducere. Tanti amabilă, mă întreabă daca vreau să mi-o completeze ea la calculator. Mă gândesc că atăta lucru pot şi eu să fac, doar nu mă doare deştele şi refuz politicos. M-am zgârcit, pula mea. Aflu că-mi mai trebuie o declaraţie STAS că sunt bou şi am pierdut permisul şi o cumpăr tot de acolo. Plec oarecum mulţumit. Merg la CEC, plătesc taxa şi apoi la birou să completez formularele şi să fac prezenţa la muncă, până oi pleca iar la poliţie să depun dosarul.

La o analiză mai atentă observ pe fişa deţinătorului scris mărunt la intrucţiuni că trebuie neapărat dactilografiată. Păi să nu le iei neamul la pulă? Sau domnii şi doamnele organe nu au putut învăţa şi scrisul de mână şi ne fut nouă distracţia cu dactilografierea pizdii.

Şi dă-i şi înjură ca tractoristul ajuns birjar din cauza crizei, alcoolic, cu o nevasta proastă şi grasă ce nu munceşte da nu e nici casnică şi doi copii umflaţi ce se bucură la reclama cu “ia! mâna de pe ea!”. Şi scormoneşte FiCăţelule pe net, pe site-urile oficiale ale ministerelor, site-uri care merg din pulă, pentru că-s făcute de cine ştie ce fiu al cine ştie cărui ministru pe cine ştie câte mii de euro. Într-un final glorios găsesc un pedefeu, pedefeu needitabil, evident, fiind varianta scanată a unui formular tip, ce semăna cu ce aveam eu.

Dar FiCăţelul nu se pierde cu firea aşa uşor, şi-l ia la fotoşopit, fotoşopi-le-aş nişte pule în creierul ăla lucios, şi după ceva timp de lucru iese un formular decent, completat prin dactilografiere. Eram tare mândru de el. Completez şi declaraţia că mi-am pierdut permisul, şi voios nevoie mare plec din nou spre sediul Poliţiei.

Aici aceeaşi forfotă nasoală. Maşini mai multe în curte, parcate una peste alta, oameni mai mulţi şi mai pestriţi în interior. În interiorul clădirii, nu în interiorul lor. Triumfător mă îndrept către aparatul ce împarte bonuri precum colacii la biserică. Cu bonul ataşat dosarului complet mă îndrept spre ghişeul numărul X ca să constat cu stupoare că am luat bon ca bou, pentru că fiindcă nu se ţine cont de ele. Cel puţin unde trebuie să aştept eu. Pizdele mamii voastre cu sistemul vostru preistoric. Bineînţeles că se generase o coadă împrăştiată, adică fiecare se bagă în faţa fiecăruia, şi cei cu pile intră primii, ei fiind mai egali decât ceilalţi.

În timp ce mă uit pe pereţi, observ un model de completat declaraţia de pierdere a permisului de conducere. Mă felicit pentru faptul că am lăsat loc gol acolo şi mă apuc sa copiez cu foaia când pe perete, când pe braţ, când pe dosar. oricum complet ampulea poziţia. Şi suflă-n pix, că de la prea multă orizontală se termina pasta din vârf. şi uite aşa îmi trece viaţa până îmi vine rândul.

Cu oarece sfială întind dosarul complet domnului rozaliu, dolofan şi transpirat, ca un porcuşor în călduri. Şi-l ia, şi-l citeşte şi mă întreabă:
- Daaa, de unde ai declaraţia asta?
- De aici de pe geam…
- Nu e bună!
- Da de ce nu e bună, că am copiat de aici?
- Nu e bună, trebuia să o cumperi de la chioşc de vizavi.
- Păi de acolo e, am luat-o azi dimineaţă.
- Nu există, eu personal le-am dus modelul nou. Îţi trebuie alta.
- Şi cum arată aia nouă?

Şi scormone Porky prin hârtiile lui, şi-mi arată o declaraţie nou nouţă. Şi întreb ca omul dacă nu pot s-o completez pe aia, ca să nu mă mai duc până la chioşc. Răspunsul a venit sentenţios:
- NU, du-te la chioşc şi cumpără-ţi!

I-am urat un du-te-n curu mă-tii şi m-am dus la alt chioşc, că sunt vreo trei patru cu acte. Am găsit declaraţia vieţii, am completat-o exact la fel şi identic ca pe prima şi mă aşez din nou la coadă. Iar îmi trece viaţa, iar îmi vine rândul. Iar le citeşte şi zice:
- Păi aşa e mai bine! Vezi că se poate?

Şi-mi face poză, de mai multe ori, că ori stăteam strâmb, ori clipeam ca să nu mi se usuce ochii. Şi când termină cu mine îmi spune că permisul va fi gata peste o săptămână iar dacă vreau dovada înlocuitoare să vin peste două ore. Mă întreb în gând de ce oare nu poate să printeze atunci una, să nu mă mai plimb atâta. Dar nu-mi răspund, ducă-se pizdii. M-am dus a doua zi după ea.

Când am vrut să-mi ridic permisul, am ajuns la 15:55 ghişeul având program până la ora 16:00. Evident că era închis deja. Ducă-se aceleiaşi pizde. Să stea şi ei la coadă şi să fie închis.

Atât.

PS – os înseamnă mare şi ar înseamnă multe (diferenţa esenţială între lăbos şi lăbar).

Distractia… (part oan)

June 5, 2009 Z3Ro

Am avut niste bani, chestie complet necaracteristica, am luat hotararea ca din banii aia imi iau masina, cum in Romanica prost e ala care da, si cum ai mei parinti plecau spre Germania in concediu, le-am dat banii si misiunea “ba, vreau audi, d-ala butoias, 80….” .
Toate astea nu s-au intamplat inainte sa ma informez ca un bun cetatean ce si cum sa fac sa platesc cat mai putine taxe, adica, am luat la laba internetu`, cu forumuri cu tot, n-am aflat nimic, in afara de faptu` ca trebuie sa intreb la “RAR” intai, si m-am intrebat la “RAR”: “Ce trebuie sa contina o masina mai veche de 15 ani ca sa fie acceptata ca euro2?”, raspunsu` a fost simplu si promt , de la directoru` RAR Brasov, “Nu mare lucru, trebuie sa-i scrie in “Brief” ca e euro2”, cu informatia la bord oamenii or plecat in tarile straine….ajunsi acolo au bantuit vreo 2 zile si au cumparat un bmw, verde, combi….si ursulet…e “exact-identic cu un Audi” d-ala vechi…de pe vremea cand Audi nu era masina lu` Banel si a aluia care grohaie manele la maxim. Au luat masina, prietenii si au bantuit vreo 5000 de km in jafu` ala de 1000 de ani prin Europa fara nicio problema, au ajuns acasa m-am “bucurat tot”(ma simt atat de aiurea ascultand “On an island” la maxim), masina este ok, foarte functionala, foarte vioaie, are vreo 120 de cai putere, avea mai mult cand era noua, oricum e destula pentru aia 3 km, in linie dreapta, de acasa la munca.

Ei bine de aici a inceput distractia care a tinut timp de 6 luni…

In Germania a fost dusa in service, s-a verificat sa fie “euro2” (e catalizatoru`, se vede, scrie in acte), taica-miu, patit cu mioriticii a luat certificate, teste omologate, cacaturi, masina a costat putin tare, foarte, incredibil de putin, bani care, din punctu` meu de vedere au fost piesele de schimb primite, practic am cumparat un brat de componente si masina a fost bonus(casetofonu`, nou, valoreaza cat 1/4 din valoarea masinii).
Am ajuns aici…m-am plimbat cu ea, mi-a lacrimat ochiu` bun, de cat de bine se conducea, se simtea, chiar daca urasc BMW-urile…si le voi uri pana o sa mor, masina era minunata, mici hibe, ici-colo, ca nu era noua, dar ok, am dus-o-n service, am zugravit-o pe unde trebuia zugravita….am alintat-o, am gudurat-o, i-am pus piesele primite, si m-am incolonat sa ma duc sa-i “fac rar-u`”. m-am programat…programare delicata de 3 saptamani, ca sa fiu sigur ca nu-mi strica nimeni bucuria am gasit “pile”.
Ajuns acolo m-am aliniat, fatuca de era de-a casei, pila,  a inceput sa dea din coate “sa intri la ala bun”, am stat vreo 4-5 ore, am intrat, s-a inchis usa in spatele meu, da fratilor, daca usa se inchide marsavii se intampla…, si tot m-am lovit de cacaturi de genu` “zici ca e euro2? nici vorba, scoate prea mult oxigen…” asta fara sa-mi puna sonda in esapament, eu, neintreg la cap, “normal domne, merge cu trifoi” s-a uitat stramb la mine, eu i-am zambit ca un autist, oricum nu eu eram in masina, nu eu o plimbam prin testere, ingineru` era la volan(deh, pile), eu spectator, la povesti cu mecanicu` salahor, care completa o hartie, se ajunge la testat frana de mana, ala trage frana, rotile intepenesc, cauciucuri noi, de iarna, aderenta buna, masina mai ca a sarit din rampa, “domne, nu e bine, nu asa trebuie sa tina frana de mana!”, eu, biet grafician…”asa o fi domne….”, normal, trece toate testele, dupa 3 zile ma duc sa-mi iau cartea de identitate, certificatu` de autentificare al talonului primit in Germania, fiind doar un grafician, webdizainar, sau ce sunt eu, neexistand un camp anume pentru incadrarea in normele de poluare am considerat ca certificatu` ala care autentifica un alt “certificat” care specifica clar ce si cum e cu masina e suficient pentru a fi incadrat in normele de poluare la care ma asteptam, in care ma si incadram(doar mergea cu trifoi).

Ei bine NU…nu m-am incadrat in nimic, putea fi un perpetuum-mobile in loc de motor, 0 emanatii nocive, 0 orice vreti voi, daca masina e facut atunci adica in `91, s-a incadrat conform tabelului…respectiv euro0, adica chiar daca un stat al Uniunii Europene o recunoaste ca fiind mai putin poluanta, daca n-a avut din fabricatie, mori in bezna.

De aici a inceput distractia…

Ne-am dus la directoru` ala pe care-l intrebasem inainte s-o cumparam “frate, n-ai zis ca e suficient sa scrie in “brief?” “ba da…dar nu eu fac regulile” “bine domne, dar ce acte ne trebuie…?” “pai…chitanta de la service-ul unde s-a instalat…trebuie sa o aiba aia la arhiva”, m-am uitat la el ca autistu` “domne, chitanta inseamna practic un bon fiscal, nu a fost o firma sa-i dea o chitanta fiscala, e un bon nenorocit…scos dintr-o casa de marcat, asta inseamna imprimare termala, adica, in 2-3 luni dupa imprimare, asta are catalizatoru` instalat de un an jumate,  hartia e alba, oricata grija ai avea de ea” “nu ma pricep domne, de aia e nevoie” si m-am apucat sa sagetez prieteni de familie din Germania….dupa chitante, la fisc, chiar a gasit si service-u` unde s-a facut instalarea, ne-a sunat bietu` om, ne-a facut ditai cultura de pule-n cap…”m-au facut nebun, tampit…nu se poate se fie asta”, ne-am dus inapoi la nenea ala, de data cu logica…”draga domnule, ati emis un certificat de autenticitate pentru hartia asta?” “da” “scrie pe ea seria <<serie>>” “da” “e autentica hartia primita la inmatricularea din Germania?” “da” “atunci de ce partea aia unde scrie “euro2” nu e?” “pai acolo poate scrie oricine orice!!!” “e un act oficial, scris intr-un stat al UE, cum poate fi autentic doar pe alocuri” “nu stiu” “domne, va dau in judecata” “n-aveti decat…noi nu existam in Brasov” “poftim?!?!!??!”…si da, RAR Brasov nu exista… ca persoana juridica… vrei sa-i futi in gura, va trebui sa te duci sa te iei la tavaleala cu aia din Bucuresti…, cred.

Ne-am alintat cu astia din Brasov vreo 4-5 luni…intre timp s-a schimbat ordonanta, s-au aliniat altfel planetele….. viata mea si a lui taica-miu s-a scurtat cu 10 ani de caciula, pan` la urma ne-am dus la aia de la Bucuresti, chiar ajunsese sa fie o chestie de principiu, eu deja ma aliniam sa fac rost de bani sa platesc taxa a` mare, ajuns `al batran la Bucuresti, ajuns la director sau ce era ala, ala s-a uitat la el si a zis “domne, aia de la brasov sunt niste tampiti, aveti nevoie de un certificat de omologare emis de service-ul unde a fost montat catalizatoru`, in general astea se centralizeaza, le gasiti la fisc”, explozie de bucurie in sufletu` meu, sunat prieten in Germania, trimis iar la fisc, service, marte, jupiter…, omu`, ca tot prietenu` s-o dus…a intrebat, iar lumea tragea din umeri… “domne esti nebun, daca ai montat un catalizator pe-o masina veche, intr-un service autorizat,  seria sasiului, motorului, seria catalizatorului intra intr-o baza de date, nu mai e nevoie de niciun act, v-am scris in talon cand ati inscris-o, un act mai oficial decat ala nu exista”.

Intre timp m-am gandit ca as putea monta un catalizator in Romania, oriunde, intr-un service omologat, doar sa ma bage cineva in seama, ei bine, stimati telespectatori, posesori de masini rapciugoase, nu exista, ecologisti saraci, nu va puteti pune catalizatoare, filtre, avioane turbate, chiar daca-s acolo, chiar daca noxele se califica, ele nu exista, pentru ca nu sunt montate de un service autorizat, service care nu exista… (exista de la Oradea incolo)

Riscand sa pierd si varianta scumpa a taxei, dar ieftina in comparatie cu varianta Bocciana, am inscris harbu`, si uite asa, iubitii mei, o masina de 500 de euro + piese in valoare de 600 de euro(cado`), a ajuns sa valoreze 2500 de euro. (o sa pun si poze)